Ce exerciții te așteaptă la PISA pentru adulți în România?
În 2028, România va face un pas major în direcția participării la PIAAC, un studiu OCDE care măsoară competențele populației adulte. Acest studiu este adesea numit “PISA pentru adulți”, deoarece are același organizator, același concept și aceeași logică de testare ca și cel pentru elevi. Participanții selectați vor trebui să înțeleagă informații din texte, să folosească matematica în situații cotidiene și să găsească soluții atunci când datele unei probleme se schimbă.
Rezumat:
Ce competențe se vor evalua și cum se face selectarea participanților?
Rezultatele vor arăta cum se descurcă adulții români în comparație cu ceilalți participanți din alte țări. La ultima evaluare similară, care nu a inclus România, aproximativ un sfert dintre participanți au avut competențe scăzute atât la citire, cât și la matematică. PIAAC este comparat adesea cu PISA, deoarece ambele evaluări sunt coordonate de OCDE și urmăresc capacitatea oamenilor de a folosi ceea ce știu în situații reale.
Diferența constă în faptul că PISA evaluează elevi de 15 ani, în timp ce PIAAC se adresează populației adulte, cu vârste între 16 și 65 de ani. Selectarea participanților se face astfel încât eșantionul să fie reprezentativ pentru populația țării: femei și bărbați, persoane de vârste și cu niveluri de educație diferite, angajați, șomeri sau oameni care nu mai sunt activi pe piața muncii.
Ce tipuri de exerciții vor fi folosite și cum se vor evalua competențele?
Participanții vor rezolva exercițiile pe dispozitive digitale. PIAAC măsoară trei categorii de competențe: literația, numerația și rezolvarea adaptivă de probleme. Literația nu înseamnă doar capacitatea de a citi cuvintele unui text. Testarea urmărește dacă adultul poate găsi o informație, înțelege sensul unui mesaj, pune cap la cap date aflate în locuri diferite și aprecia cât de relevantă sau credibilă este informația. Textele pot fi emailuri, anunțuri, instrucțiuni, articole, liste ori pagini online.
Numerația arată dacă o persoană poate folosi matematica în viața reală: să calculeze o sumă, să compare prețuri, să lucreze cu procente, să interpreteze un tabel sau un grafic și să verifice dacă o afirmație susținută prin cifre este corectă. Pot apărea calculatoare interactive, grafice sau foi de calcul simple. Rezolvarea adaptivă de probleme verifică felul în care adultul își construiește o soluție și o modifică atunci când apar informații sau obstacole noi. Nu este suficient să urmeze mecanic o regulă; trebuie să observe schimbarea și să-și adapteze planul.
Mara V.
