Trebuie sau nu trebuie sa ne restrangem lista de prieteni pentru a fi mai fericiti?
Daca anumite persoane isi gasesc plenitudinea intr-un numar cat mai mare de prieteni, altii din contra, se multumesc cu un grup mai mic, mai restrans de prieteni. Studiile de antropologie chiar au ajuns la concluzia ca fiinta umana nu poate depasi un anumit numar de relatii sociale.
Creierul uman este deci capabil sa conceapa relatii stranse doar cu un maximum de 150 de persoane. Dupa aceasta limita, nu am mai putea vorbi de atasament si proximitate.
Pe conturile noastre de Facebook, de Instagram sau de Snapchat avem un numar nelimitat de prieteni si de oameni care ne urmaresc. Dar oare am putea defini aceste relatii ca fiind durabile si stabile? Poate ca ar fi mai just sa redefinim notiunea de prietenie.
Cuvantul prietenie isi regaseste cu adevarat intreaga chintesenta chiar in calitatea relatiilor stabilite. Ori, nu este posibil sa « tesi » relatii sincere, stabile si amicale cu o multime de prieteni in acelasi timp.
Iar un studiu recent facut de Royal Society Open Science a dezvaluit ca retelele sociale nu sunt mai utile pentru a ne face mai multi prieteni. Din miile noastre de prieteni, oare pe cati suntem capabili sa ii recunoastem pe strada, cu cati am luat masa deja sau cati ne cunosc familia? Si fie ca vorbim despre o prietenie reala, fie ca vorbim despre una virtuala, creierul nu poate sa perceapa mai mult de 150 de prieteni.
Cel mai important este deci sa nu avem 10 000 de prieteni ci unul care sa conteze cu adevarat pe care ne putem baza in perioade mai dificile. Limitarea sociala poate sa aiba deci efecte benefice asupra starii de bine emotionale.
Nu exista nu numar oficial de prieteni pe care trebuie neaparat sa ii ai. Nu este deci importanta cantitatea, ci calitatea.
