Despre scari rulante, usi, ghene. Mici crampeie de Bucuresti
În urmă cu câteva seri, ieşeam din bloc. Văd că se îndreaptă spre intrare o cucoană. Zic să nu fiu nesuferită şi, ştiind cât de cumplită e treaba cu căutatul cheilor în geantă pe un frig de crapă pietrele, o aştept să intre în bloc.
Ţanţoşă, trece pe lângă mine, intră în bloc în timp ce eu îi ţin uşa, iar ea îşi ţine mâna în buzunar. Apoi intră. Intră şi atât. Nu tu un “hai sictir”, nimic. Deşi consternată, îmi găsesc totuşi resurse, întorc capul după ea şi îi strig un “cu plăcere”…
Metrou, Piaţa Victoriei, mai pe seara, fix când se îngehsuie lumea să meragă spre case. Vine metroul, amărâţii care se află înăuntru nu apucă să facă nici un pas că vreo câţiva neni se reped “să prindă locuri” … Că deh, e mai confortabil să scuipi coji de seminţe stând pe scaun decât în picioare. Asta ca să nu mai vorbesc despre scările rulante. Fraţilor, pe stânga se circulă, pe dreapta se staţionează! Au aplicat până şi desene pe trepte ca să înţeleagă şi analfabetu’ şi nimic.
Şi încă una, pentru toţi vecinii mei de cartier şi de Capitală: dintr-un magazin, magazinaş, chioşc, chioşculeţ sau ce-o mai fi el, întâi se iese şi după aia se intră. Si înainte de a te împinge cu căruciorul în oasele sărmanului de-a nimerit în fata ta, încearcă un “pardon” sau un “permiteti să trec?”. Nici el nu a primit, saracu’, ochi la ceafă atunci când s-a născut, asa cum nici tu n-ai primit.
De asemenea, pe această cale, as dori să-mi informez vecinii si vecinele că acele cămărute mici si adesea urât mirositoare pe care, dacă ar avea curiozitatea, le-ar descoperi din două în două etaje pe scara blocului, se cheamă ghene. Ghenele există pentru ca tu, vecinule, să-ti arunci gunoiul. Nu, balconul nu foloseste la asta. Eventual, de pe balcon poti să te arunci tu. Gunoiul se aruncă la ghenă, că nici REBU nu-si aruncă tie gunoiul peste balcon, în casă.
Mai nou, am vazut că au apărut containere de reciclare în Bucuresti. Doamne, ce-o să ne mai distrăm!
