Ministrul Oprea: Militarii noștri sunt mândria României
Vineri, 23 octombrie, Ministrul Apărării Naționale, Ștefan-Radu Oprea, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, și generalul-maior Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, au participat la o videoconferință cu militarii români aflați în misiuni internaționale, în cadrul Zilei Armatei României 2026. Evenimentul a avut loc în contextul anticipării sărbătorii oficiale din 25 octombrie, ziua în care se comemorează eliberarea teritoriului național în 1944, un moment istoric care a marcat începutul unei noi etape în lupta românilor pentru libertate. Această videoconferință a reprezentat o ocazie importantă de a transmite mesaje de apreciere și susținere celor care, în prezent, acționează în misiuni internaționale, adesea departe de familii, în condiții complexe.
Un moment de recunoștință pentru cei care contribuie la securitatea globală
În cadrul videoconferinței, comandanții detașamentelor românești au prezentat situația de securitate din zonele unde acționează, activitățile desfășurate, precum și provocările întâmpinate. Aceste informații au oferit o imagine clară despre realitatea în care se află soldații români, care adesea trebuie să facă față condițiilor dificile, dar totodată să îndeplinească angajamentele asumate de România față de partenerii internaționali.
Ministrul Ștefan-Radu Oprea a subliniat în mesajul oficial al Ministerului Apărării Naționale (MApN) importanța profesionismului și dedicării acestor militari. El le-a transmis un mesaj de susținere și încurajare, îndemnându-i să aibă grijă de ei și de camarazii lor. Mesajul a fost însoțit de un recunoștință profundă pentru contribuția lor la misiuni de importanță globală, unde România joacă un rol semnificativ în cadrul NATO, Uniunii Europene și ONU.
În prezent, aproximativ 1.000 de militari români participă la misiuni și operații desfășurate sub mandatul NATO, al Uniunii Europene și al Organizației Națiunilor Unite. Printre acestea se numără, de exemplu, operațiunea KFOR Kosovo, EUFOR Bosnia și Herțegovina, misiunea de instruire a Uniunii Europene din Republica Centrafricană, precum și participarea românească în grupurile de luptă multinaționale NATO din Bulgaria, Slovacia și Polonia. Aceste misiuni presupun responsabilități diverse, de la instruire și sprijin pentru securitate până la cooperarea cu forțele aliate în cadrul unor structuri multinaționale.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a exprimat, de asemenea, aprecierea pentru activitatea contingentelor românești, subliniind importanța solidarității și respectului reciproc dintre membrii fiecărei echipe. El le-a transmis un mesaj clar: să se asigure că toți militarii se întorc acasă în siguranță, indiferent de condițiile în care acționează.
În ceea ce privește evenimentele organizate pentru Ziua Armatei României 2026, sărbătoarea de 25 octombrie va fi marcată prin ceremonii militare și religioase în București, în principalele garnizoane ale țării, precum și în bazele militare și zonele de operații unde sunt dislocate contingente românești. Conform programului anunțat de MApN, în Capitală sunt programate ceremonia de la Mormântul Ostașului Necunoscut, din Parcul Carol I, la ora 10:00, un concert în Cișmigiu la ora 17:00 și retragerea cu torțe de la ora 19:00. La Carei, oraș cu o semnificație istorică pentru această sărbătoare, sunt programate ceremonii la Ansamblul Monumental “Glorie Ostașului Român”.
Deși Ziua Armatei României este sărbătorită oficial în fiecare an pe 25 octombrie, programul anului 2025 a fost deja prezentat de Oficiul de Știri, cu oportunitatea de a reaminti publicului semnificația istorică a acestei zile. Aceasta amintește eliberarea teritoriului național în 25 octombrie 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, un moment important care a marcat începutul unei noi etape în lupta românilor pentru libertate. De atunci, militarii români au continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, contribuind în mod semnificativ la securitatea și stabilitatea regiunii.
Ioana Petrescu
