Top of mind
Nu ştiu de ce şi nici nu mai încerc să-mi explic, dar scena de mai jos este top of mind când mă gândesc la scene de bătaie din filmele asiatice. Şi oricâte măreţe filme de gen aş vedea, Dae-su Oh, personajul creat de Chan-wook Park, continuă să mă fascineze în scena cu pricina.
Poate pentru că e ridicol de mică probabilitatea ca, în realitate, lucrurile să stea aşa, poate pentru că pumnalul ăla înfipt în spinare mă duce cu gândul la eterna luptă dintre Tom şi Jerry şi mă bufneşte râsul de fiecare dată, poate e de la firicelul de sânge care i se prelinge, perfect asiatico-artistic, pe gât, poate că e de la scenele anterioare, poate că e de la fascinaţia mea eternă pentru cinematorgrafia asatică, poate sunt toate la un loc sau nici unul dintre ele. Poate că ne lipim instinctiv de unele lucruri pentru că, pur şi simplu, ne fascinează. Iar fascinaţia nu lasă loc de explicaţii.
Şi promit solemn ca atunci când mă voi apuca de facultatea de regie, la momentul lucrării de diplomă o să iau zecele cu cinematografia asiatică. 😀
