Ziua 1 dintr-o abia inceputa aventura americana
Am inceput de ieri o experienta tare promitatoare: o vizita profesionala in US, vizita in care, timp de trei saptamini, urmeaza sa inteleg cum functioneaza sistemul american si ce abordari sint folosite aici pentru combaterea homofobiei. E un program personalizat intru totul- voi calatori dintr-o parte in alta Americii conform unei agende care urmareste prioritatile mele. Banii, ca si intiativa, vin de la Departamentul de Stat al SUA.
Nu stiu cum o sa fie, dar acum, in ziua 1, planuiesc sa scriu si aici, si pe blogul ACCEPT despre ce mi se intimpla. Nu m-as mira sa renunt pe parcurs, caci cine ma cunoaste stie ca prefer sa traiesc clipa decit s-o fotografiez (de exemplu)… pe de alta parte sint pentru prima data in US si ma astept ca lucrurile pe care le voi avea de spus sa fie multe. Vedem.
Ca sa clarific numaratoare zilelor, ieri voi considera c-a fost ziua 0; simbata am ajuns cu greu, dupa 20 de ore petrecute pe drumuri, intr-un hotel din Washington DC. (Hotelul e excelent, camera sublima, internetul bun si acesibil si din pat, iar patul e urias, comfortabil si cu multe perne.)
Functionarul care mi-a luat amprentele si m-a pozat in aeroport a fost incredibil- s-a straduit si a reusit sa ma faca sa rid pentru poza, desi sint convisa ca nu facea parte din obligatiile sale si desi inaintea mea si dupa mine erau oameni din toate rasele, fara numar. Si am aflat ca a fost in Ro, cu turneul lui Michael Jackson. Ei? Nu ma asteptam la asa primire din partea lumii noi.
Iar Washingtonul, asa cum l-am vazut de pe fereastra taxiului deocamdata si din mica excursie in cautarea unei sticle de apa in imediata apropiere a hotelului, e o mare surpriza pentru mine. Imi place… si nu seamana cu imaginea pe care mi-o facusem despre el. Dar voi avea o idee mai intemeiata pe seara, caci azi e ziua alocata vizitarii sale, din cele 7 pe care le petrec aici.
